Izolația pereților: polistiren sau vată minerală, ce alegi
Izolația pereților se face cu polistiren sau cu vată minerală. Vezi diferențele de comportament, de montaj și unde se potrivește fiecare material.
Izolația pereților exteriori reduce pierderile de căldură prin zidărie, iar cele mai folosite materiale sunt polistirenul expandat și vata minerală bazaltică. Polistirenul este mai ușor și mai ieftin, vata este incombustibilă și lasă vaporii de apă să treacă, iar alegerea corectă depinde de tipul de perete, de zona clădirii și de bugetul disponibil.
Discuția se poartă de obicei în jurul prețului pe metru pătrat, dar un buget bun se măsoară pe zeci de ani de utilizare. O izolație bine aleasă și bine montată reduce consumul de încălzire și răcire, în timp ce una pusă greșit poate crea umezeală, crăpături în tencuială și puncte reci pe pereți.
Cum se comportă polistirenul expandat
Polistirenul expandat, cunoscut pe șantier drept EPS, este alcătuit din bile mici de material plastic umflate cu aer. Aerul prins în structură este cel care izolează. Plăcile sunt ușoare, se taie ușor cu un cuțit sau cu o sârmă încălzită și se lipesc simplu pe perete. De aceea sistemul este foarte răspândit la blocuri și la case.
Are și limite. Este combustibil, deși plăcile folosite la fațade conțin aditivi care îl fac greu inflamabil, iar sistemul complet (plăci, adeziv, plasă, tencuială) se comportă diferit de placa singură. Lasă vaporii de apă să treacă mai greu decât vata, deci peretele trebuie să fie uscat înainte de montaj. Nu rezistă la solvenți, așa că unii adezivi sau vopsele pe bază de solvent pot să-l topească.
Cum se comportă vata minerală bazaltică
Vata bazaltică este fabricată din rocă topită, transformată în fibre. Nu arde, rezistă la temperaturi ridicate și absoarbe zgomotul mult mai bine decât polistirenul. Fiind permeabilă la vapori, peretele „respiră”, ceea ce ajută mai ales la zidăriile vechi sau la clădirile cu umiditate mai mare.
Dezavantajele sunt greutatea mai mare, prețul mai ridicat și sensibilitatea la apă: o placă de vată udă își pierde din capacitatea de a izola. De aceea, ea trebuie protejată în timpul montajului și acoperită rapid cu stratul de finisaj.
Polistiren sau vată: o comparație pe criterii
| Criteriu | Polistiren expandat | Vată minerală bazaltică |
|---|---|---|
| Greutate | Foarte mică | Mai mare, cere dibluri mai multe |
| Comportament la foc | Combustibil, cu aditivi pentru fațade | Incombustibilă |
| Permeabilitate la vapori | Scăzută | Ridicată |
| Izolare fonică | Moderată | Bună |
| Preț de achiziție | Mai mic | Mai mare |
| Sensibilitate la umezeală | Mică | Mare, dacă rămâne neprotejată |
De ce contează tipul de perete?
Un perete din BCA are deja o capacitate de izolare bună, deci poate cere un strat mai subțire decât unul din cărămidă plină. Pe de altă parte, vata se potrivește mai bine pe pereții care trebuie să elimine vaporii, iar polistirenul pe cei care sunt etanși și uscați. Dacă încă nu te-ai hotărât ce zidărie folosești, materialul despre diferența dintre cărămidă și BCA te ajută să pui lucrurile în ordine.
Grosimea stratului izolant nu se alege după ureche. Ea rezultă dintr-un calcul termic făcut de un proiectant, care ține cont de zona climatică, de materialul peretelui și de cerințele aplicabile clădirii tale. Întreabă un specialist înainte să comanzi materialul, fiindcă cerințele se schimbă în timp.
Unde apar cele mai frecvente probleme?
Chiar și cel mai bun material își pierde rostul dacă detaliile sunt făcute prost. Punțile termice sunt zonele în care căldura scapă mai repede, pentru că izolația se întrerupe sau devine subțire. Le găsești la:
- colțurile balcoanelor și ale teraselor;
- buiandrugii și solbancurile ferestrelor;
- legătura dintre soclu și perete;
- stâlpii și centurile din beton, dacă nu sunt acoperiți;
- locurile unde trec conducte sau cabluri prin perete.
La soclu, adică în zona de jos, aflată aproape de pământ, se folosește de obicei polistiren extrudat (XPS), care absoarbe aproape deloc apă. La ferestre, izolația trebuie să acopere cât mai mult din glaf, altfel apar pete și condens. Fenomenul este explicat pe larg în articolul despre de ce plâng ferestrele dimineața.
Cum se montează corect un sistem de izolare?
- Pregătește peretele: curat, plan, fără zone friabile și uscat.
- Montează profilul de start la bază, ca să sprijine primul rând de plăci.
- Lipește plăcile cu adeziv special, în rânduri decalate, ca la o zidărie.
- Fixează cu dibluri mecanice, în număr și tip indicat de producător.
- Aplică stratul de bază cu plasă din fibră de sticlă, fără a lăsa zone descoperite.
- Termină cu grund și tencuială decorativă, potrivite sistemului.
Folosește toate componentele din același sistem. Un adeziv, o plasă sau o tencuială din alt sistem pot anula garanția și pot cauza fisuri.
Întrebări frecvente
Pot izola casa din interior?
Se poate, dar este soluția mai riscantă, pentru că punctul în care apare condensul se mută în perete. Cere părerea unui specialist înainte și, dacă există varianta exterioară, aceasta este de regulă preferabilă.
Este suficientă o singură izolație pentru tot peretele?
Nu întotdeauna. Soclul, zonele de lângă pământ și golurile ferestrelor pot cere materiale sau detalii diferite față de restul fațadei.
Cât durează o izolație?
Depinde de calitatea sistemului, de montaj și de întreținere. Un sistem complet, executat corect, rezistă mulți ani, dar fisurile din tencuială trebuie reparate cât timp sunt mici.
